Cu bratele deschise
"Intr-una din zile ma indreptam pe jos catre manastire", isi aminteste parintele, retraind aievea fapte desprinse parca dintr-un trecut indepartat.
A oprit o Dacie alba in care, din intamplare, se afla si un elev la seminar. Asa s-a nascut o frumoasa conversatie despre credinta si adevar.
Tanarul parea impresionat de cele aflate de la parintele intalnit pe cale, iar timpul parea asa de scurt.
La plecare, preotul bucuros sa intalneasca asemenea ravna, la un copil ii intinse in semn de prietenie mana dreapta. Cand isi ridica insa privirea a ramas mut de uimire. Baiatul ii intindea bratele.
14 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)