Migraţia în Moldova

Deşi a băgat spaima în vest europeni şi în guvernanţi, migraţia este văzută de cei mai mulţi basarabeni ca o oportunitate. Depăşind barierele înguste ale terminologiei, ea îşi arată colţii în oraşe, în sate şi în statisticile diverselor organizaţii. Conform datelor oficiale, Republica Moldova are doar 3,6 milioane de cetăţeni, dintre care 50% sunt plecaţi la muncă în străinătate. Iar numărul celor care doresc să emigreze este în continuă creştere.



Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), 40% dintre cetăţenii Republicii Moldova trăiesc din banii primiţi de la rudele care lucrează în străinătate, fie în Uniunea Europeană, fie în Rusia. Ba mai mult, conform Băncii Naţionale a Moldovei muncitorii din afară au contribuit indirect la ridicarea Produsului Intern Brut (PIB), transferând în ţară peste 850 de milioane de dolari, numai în 2006.


La prima vedere, perspectivele migraţiei par promiţătoare pentru majoritatea basarabenilor. Siguranţa de acasă şi un loc de muncă bine plătit sunt primele din diversele motivaţii care îi determină pe moldoveni să emigreze. Mai ales dacă şi vârsta le pune beţe în roate. În ultimul timp, fenomenul a câştigat însă numeroşi adepţi în rândul tinerilor care sunt mai încântaţi să lucreze în străinătate, decât să-şi continue studiile. Mai ales că, unele guverne europene, cum ar fi cel italian, ajung să ofere chiar 170 de mii de Euro pe cursuri de calificare pentru îngrijitoarelor moldovence.


Cu toate acestea să munceşti într-o ţară UE nu este o treabă uşoară, mai ales din cauza sistemului de acordarea a vizelor. Sătui să aştepte zile în şir la ambasade, mulţi basarabeni preferă să aleagă varianta ocolitoare a legii: rapida dar şi riscanta migraţie ilegală. Aventura lor se opreşte însă de multe ori în mâinile poliţiştilor, iar cei peste 3000 de Euro plătiţi călăuzelor rămân pierduţi pentru totdeauna.
Dacă reuşesc totuşi să emigreze, majoritatea valorifică la maximum şansa oferită şi nu vin acasă ani de zile. Lăsaţi în grija bunicilor, rudelor sau pe propriile picioare, copiii lor trăiesc efectele singurătăţii: abandonul şcolar sau chiar încălcarea legii. Sate întregi numără acum doar bătrâni şi copii, rămaşi să vegheze gospodăriile tinerilor plecaţi.
Îi aşteaptă cu drag pe cei de care presa străină pare îngrozită: oameni care muncesc mult şi bine pe bani puţini, dar şi hoţi, proxeneţi, traficanţi de droguri, prostituate. Conform Biroului de Migraţie şi Azil, aproape 90% din basarabencele care au fost atrase în reţelele de prostituţie din străinătate au copii şi erau în căutarea unei slujbe care să le susţină familia.

Efectele migraţiei

Din cei aproximativ 2 milioane de români plecaţi la muncă în ţările UE, doar 23 de mii lucrează legal. Potrivit Băncii naţionale a României ei au adus în ţară 4 miliarde de Euro, numai în 2004. Momentan, conform unui studiu al Băncii Mondiale, Confruntată cu o criză de mână de lucru, România a atras aproape 200.000 de imigranţi din Moldova şi Ucraina, Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională (ANOFM) oferind în acest moment circa 10.000 de locuri de muncă vacante.

Raluca Hriţuleac